Preistorie
 
 
Antichitate
 
 
Epoca migratiilor
Ev mediu
Sectia de arheologie si istorie cuprinde 15 sali de expozitie, situate la primul si al doilea etaj al Palatului Cultural (intrarea dinspre Bd. Dragalina). Cele peste 2000 de exponate ilustreaza evolutia zonei aradene, în contextul istoriei României, de la primele urme al prezentei umane si pâna la instalarea regimului comunist.
Cele mai semnificative piese ale colectiei de arheologie sunt etalate în primele sapte sali. Majoritatea provin din cercetarile arheologice efectuate de specialistii si colaboratorii institutiei pe parcursul ultimului secol.
Unelte cioplite din silex si opal, descoperite pe valea superioara a Crisului Alb (Iosasel-Gurahont) si pe terasele dealurilor care marginesc cursul inferior al Muresului (Conop, Zabrani, Cladova) reprezinta cele mai vechi urme ale prezentei umane în zona noastra. Ele dateaza de acum aproximativ 100.000 de ani.
Mult mai numeroase sunt descoperirile din epoca neolitica (mileniile V - IV î.d.Hr.). Ele provin de pe întreg teritoriul judetului de astazi si ilustreaza atât progresele tehnice cât si cresterea demografica înregistrate în zona noastra. Sunt expuse unelte din piatra slefuita, os, corn precum si vase din lut ars, descoperite la Pecica, Sânpetru German si Sântana. Remarcabil este un fragment de vas, ornamentat cu o figurina feminina - “Venus de la Sânpetru German” (a doua jumatate a mileniului IV î.d.Hr.).
Cel mai important sit de epoca bronzului (mileniile III - II î.d.Hr.) din vestul României, Pecica-“Santul Mare”, este reprezentat printr-o diversitate de piese: vase din lut, unelte si arme din piatra, os, corn si bronz (inclusiv forme de turnare), obiecte de podoaba, accesorii vestimentare si jucarii. Deasemena, sunt expuse si piesele recuperate din depozitul de bronzuri descoperit cu ocazia excavarii fundatiei pentru hotelul “Astoria” din Arad precum si cele din situl de la Varsand (între acestea, si vestitul car miniatural din lut). Toate acestea ilustreaza înaltul nivel de civilizatie la care au ajuns primele generatii de indo-europeni asezati în zona Muresului inferior.
Câteva piese de exceptie încearca sa sugereze o imagine asupra societatii primei vârste a fierului (Hallstatt) (prima jumatate a mileniului I î.d.Hr.) din Câmpia Aradului: o cununa de laur, provenind dintr-un mormânt, descoperit acum peste 100 de ani, în preajma asezarii fortificate de la Sântana (cea mai mare din sud-estul Europei, acoperind o suprafata de 78 ha), o spada de fier precum si o urna funerara, descoperita pe teritoriul municipiului Arad. La acestea se adauga piese comune de inventar gospodaresc: vase, râsnite, unelte etc.
Sala dedicata celei de a doua jumatati a mileniului I î.d.Hr. (a doua vârsta a fierului - Latène) grupeaza cele mai relevante descoperiri apartinatoare civilizatiilor dacica si celtica. Sunt expuse ceramica, unelte, arme si accesorii vestimentare provenind din necropola celtica din Aradul Nou (mijlocul secolului IV î.d.Hr.), inclusiv inventarulul unui mormânt de druid, precum si diverse piese din asezarile si fortificatiile dacice de pe valea Muresului inferior si a Crisului Alb (Varadia de Mures, Savârsin, Pecica, Berindia, Clit). Retin atentia în mod deosebit monedele de argint (imitatii dupa tetradrahme macedoniene) din tezaurul descoperit la Silindia (627 de piese, însumând peste 11 kg). Materialul complementar întregeste imaginea asupra ascensiunii puterii dacilor în prima jumatate a sec. I î.d.Hr., care a culminat cu domnia lui Burebista (cca 80 - 44 î.d.Hr.).
Razboaielor daco-romane (101-102, 105-106) le este alocata o sala speciala. Cele mai semnificative piese, prelevate în timpul cercetarilor arheologice de la Pecica-“Santul Mare” (sit cunoscut deja pentru descoperirile de epoca bronzului), presupusa Ziridava, pomenita de Ptolemeu, ilustreaza nivelul civilizatiei materiale atinse de societatea dacica din zona Muresului inferior în preajma cuceririi romane. Harti si replici dupa piese originale explica sugestiv desfasurarea si importanta razboaielor dacice.
Perioada provinciei romane Dacia (106 - 271) este ilustrata de o harta murala, macheta unui castru roman precum si de numeroase piese originale, provenind de la Apulum (Alba Iulia), Micia, Aradul Nou, Lipova, Olari, Aquincum (Budapesta) etc. Zona aradeana nu a fost parte integranta a provinciei. Aici au continuat sa locuiasca, sub atenta supraveghere romana, comunitati de daci si sarmati.
În epoca marilor migratii (sec. III - X), teritoriul dintre Tisa, Crisul Alb si Mures a fost dominat succesiv de catre sarmati, goti, huni, gepizi, avari si slavi. Vestigii apartinatoare acestor neamuri (ceramica, arme, accesorii vestimentare, podoabe) sunt expuse alaturi cele ale polulatiei romanice autohtone. Atrage atentia replica unui cuptor de ars ceramica din asezarea de mesteri olari de la Ceala. Aceasta a functionat în perioada secolelor III - V, producând vesela pentru toate comunitatile asezate în Câmpia Aradului (sarmati, daci, germanici).
O ampla fresca prezinta situatia geo-politica a spatiului intracarpatic de la cumpana veacurilor X - XI. Materialul arheologic etalat ilustreaza primele incursiuni militare maghiare (inventarul mormintelor de cavaleri unguri de la Siclau) si rezistenta formatiunilor politio-militare românesti (descoperirile din cetatea de pamânt dela Arad-Vladimirescu).
Primele informatii scrise despre realitatile din zona aradeana sunt cuprinse în Legenda Sfântului Gerard (1035), paginile referitoare la acestea fiind expuse, în facsimil, alaturi de obiecte de podoaba, piese de cult si ceramica din perioada secolelor XI - XIII.
Primele doua sali de la etajul doi al expozitiei sunt dedicate secolelor XIV - XVII, o perioada framântata, pe parcursul careia partile aradene s-au aflat succesiv în stapânirea regatului maghiar, a principatului autonom al Transilvaniei (1541-1552, 1595-1599, 1601-1615), a Înaltei Porti otomane (1552- 1595, 1615-1687), a voievodului român Mihai Viteazul (1599-1601) pentru a fi, în cele din urma, cucerite de catre trupele habsburgice (1687).
În prima sala sunt prezentate ocupatiile locuitorilor zonei noastre printr-o serie de piese originale, documente, stampe si machete: un plug de lemn, o monoxila descoperita în mâlul Crisului Alb, unelte de pescuit (plasa, trident, ostie), cani de breasla din cositor si faianta, diplome si sigilii de breasla, macheta unei mori pe apa etc. În continuare, sunt evocate principalele evenimente politice ale perioadei cu ajutorul a numeroase harti murale, stampe, documente, machete si piese originale (arme, armuri, truse de parada).
Intrarea în prima sala de epoca moderna este marcata de portretele lui Horia, Closca si Crisan, conducatorii celei mai mari rascoale populare (1784) din secolul european al luminilor. Documentele expuse circumscriu aria de raspândire a rascoalei pe valea inferioara a Muresului si a Crisului Alb. Alaturat, sunt etalate numeroase piese mestesugaresti, documente si planuri care dau masura dezvoltarii economice a zonei. Steagul, stema, cornul de vânatoare si diploma de oras liber regesc (1834) marcheaza eliberarea orasului de aservirea medievala.
Principalul punct de atractie din cadrul segmentului de expozitie dedicat istoriei moderne îl constituie piesele legate de Revolutia europeana de la 1848/49. Este vorba, în primul rând, de obiectele personale ale celor 13 generali din statul major al armatei revolutionare maghiare care au fost executati sub zidurile cetatii Aradului în 6 octombrie 1849. Un abundent material complementar contextualizeaza evenimentele desfasurate în zona aradeana.
Doua momente politice de importanta majora pentru istoria poporului român - unirea principatelor române Moldova si Tara Româneasa (1859) si cucerirea independentei (1877) - sunt ilustrate sugestiv prin harti, documente, fotografii si arme.
Avântul dezvoltarii economice, emulatia miscarii culturale si politice locale din a doua jumatate a secolului XIX pot fi intuite cu ajutorul numeroaselor fotografii de epoca, documente si obiecte tridimensionale expuse în culoarul de acces spre sala Memorandului.
Traveea care prezinta organizarea miscarii muncitoresti aradene subliniaza corelarea ei cu miscarea socialista europeana iar macheta avionului "Vlaicu 2" aminteste de zborul demonstrativ din 1912 de la Arad al inginerului inventator Aurel Vlaicu.
Sala Memorandului cuprinde fotografii si documente care evoca protestul politic al românilor la curtea de la Viena (1892) cu privire la drepturile lor nationale. În continuare, ampla prezentare a primului razboi mondial, împreuna cu miscarea voluntarilor si a emigratiei române au darul sa pregateasca vizitatorul pentru întelegerea procesului istoric al prabusirii imperiilor tarist si austro-ungar.
Sala Unirii ilustreaza desavârsirea procesului de constituire a statului national român, subliniind rolul marcant al Aradului în cursul lunii noiembrie 1918 pentru organizarea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoratii, acte oficiale ale Garzilor si Consiliilor nationale române din aceasta perioada ofera o imagine sugestiva asupra mecanismului realizarii marii uniri.
Urmatoarea sala este dedicata perioadei 1919-1947. Este prezentata dezvoltarea economica, politica si culturala a zonei aradene în contextul evolutiei istorice a regatului României.
Ultimele trei sali gazduiesc o expozitie care, printr-un bogat material fotografic, documente si piese tridimensionale, ilustreaza evenimentele din decembrie 1989 care au rasturnat puterea comunista la Arad.
 
 
 
Epoca moderna
1 Decembrie 1918
 
 
 
 
 
Decembrie 1989