Supraveghere arheologică
Tronsonul de autostradă
ARAD – SECEANI (Autostrada Arad – Timişoara – Lugoj)

august – decembrie
Colectiv: Peter Hügel, George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Victor Sava

top

Eveniment open-air
SĂRBĂTOARE LA BIZERE
Situl arheologic de la Frumuşeni

5-6 septembrie

Eveniment organizat de Complexul Muzeal Arad şi Primăria Comunei Frumuşeni, cu sprijinul Consiliului Judeţean Arad şi Centrului Cultural Judeţean Arad

top

Cercetare preventivă
CETATEA VECHE (Sântana)

septembrie-noiembrie 2009
Colectiv: Peter Hügel – responsabil, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Florin Gogâltan (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca)
Obiectivele cercetarii: introducerea unei conducte de transport gaze naturale ar fi afectat o latură a incintei celei de-a a III-a fortificaţie de la Sântana “Cetatea Veche”. Din această cauză au fost practicate un număr de 3 secţiuni care au vizat atât sistemul de fortificare de la sfârşitul epocii bronzului (1400-1200 î.Hr.) cât şi locuirea din spatele acesteia.
Rezultate: săpătura a dus la lumină una dintre cele mai impresionanate fortificaţii ale acestei epoci din Bazinul Carpatic. Sistemul de fortificare a fost compus dintr-un val lat de 26,82 m şi înalt de 2,44, de-asupra valului era dispus un zid format de bârne şi lut, lat de 2,03 m, se păstrează pe o înălţime de 0,24 m. În faţa valului este dispus un şanţ de apărare lat de 10,12 m, având o adâncime de 2,86 m.

top

Şantierul arheologic
CETĂŢUIE (Săvârşin)

10 august – 06 septembrie
Colectiv: Peter Hügel – responsabil, George Pascu Hurezan, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Valeriu Sîrbu – responsabil de sector, epoca dacică (Muzeul Brăilei), Cristina Bodo (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva)
Obiectivele cercetarii: continuarea cercetarii acropolei, primei terase sudice şi primei terase estice a aşezării dacice.
Rezultate: urmele de habitat descoperite se încadrează în perioada epocii cuprului şi faza clasică a civilizaţiei dacice (sec. I a. Chr. – I p. Chr.). În ceea ce priveşte cultura Coţofeni, s-au identificat patru niveluri stratigrafice cu materiale bogate şi deosebit de variate, evidenţiindu-se relaţii culturale, dar şi cu impact cronologic, cu alte zone, cum sunt cele ale culturilor Kostolac şi Baden. De asemenea, s-au observat lucrări de amenajare a dealului încă din această epocă, acestea evidenţiind extinderea locuirii în diverse zone de pe platou, dar, probabil, şi pe terase. În ceea ce priveşte epoca dacică, pe Platou s-au evidenţiat tot patru nivele, toate din sec. II a. Chr.-I p. Chr., iar pe pantele de sud şi nord s-au amenajat terase, unde s-au descoperit locuinţe cu inventar tipic acestei perioade.

top

Şantierul arheologic
MĂNĂSTIREA BIZERE (comuna Frumuşeni)

03 august – 10 septembrie
Colectiv: Adrian Andrei Rusu – responsabil ştiinţific (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj), George Pascu Hurezan (Complexul Muzeal Arad), Ileana Burnichioiu (Universitatea Alba Iulia), Ion Oprescu, Răzvan Găvan (Muzeul Banatului Timişoara)
Obiective: extinderea cercetărilor în zona claustrului şi conservarea in situ a mozaicurile din biserica mănăstirii.
Rezultatele cercetărilor: identificarea unor construcţii de lemn, care au funcţionat la începuturile mănăstirii, dezvelirea unor noi morminte din cimitirul aflat la vest de biserica principală. De asemenea, sondarea zonei de vest a bisericii principale a dus la identificarea a trei clădiri: din exteriorul de vest al claustrului, din zona docului de sud-est şi din extrema de sud a insulei. Dintre rezultatele campaniei arheologice din acest an amintim şi recuperarea unei cantităţi impresionante de materiale arheologice: pietre profilate (fragmente de capiteluri, colonete, portaluri şi ancadramente), de mozaic (tesere simple, plăci de diverse forme), fragmente de pictură murală, fragmente din vase de cupru, accesorii vestimentare, unelte şi instrumente, feronerie de construcţie, urme de la un atelier de prelucrare a fierului şi a osului, sticlărie de construcţie şi veselă, ceramică de import (şi bizantină) şi comună.
În cadrul campaniei anului 2009, un capitol important l-a constituit conservarea preventivă in situ a mozaicurilor descoperite la Mănăstirea Bizere. În urma analizelor şi investigaţiilor de laborator s-a elaborat strategia de conservare curativă in situ a mozaicurilor, având la bază principiile minimei intervenţii. Primele măsuri care s-au luat au fost: consolidarea profilului exterior a patului mozaicului şi consolidarea marginilor exterioare. S-a trecut apoi la desprăfuiri, tratamente de întărire a pietrei, curăţiri, urmate de aplicarea unui strat de protecţie şi conservare.

top

FESTIVALUL DE MUZICĂ VECHE PRIN CETĂŢILE ARADULUI
Ediţia a VI-a

19 iulie


CASTELUL BULCI


CETATEA SOIMOS

top

 

Şantierul arheologic
CETATE (comuna Tauţ)

29 iunie – 27 iulie 2009
Colectiv: George Pascu Hurezan - responsabil, Florin Mărginean, Victor Sava, Adelina Stoenescu (Complexul Muzeal Arad), Anca Niţoi (Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu), George Tomegea (Complexul Muzeal Astra Sibiu), Szabo Tünde (studentă ELTE Budapest), Luminiţa Andreica (antropolog)
Obiectivele cercetării: prelungirea secţiunii S 04/2002 spre vest, pentru a surprinde închiderea incintei bisericii; de asemenea, prin aceiaşi secţiune s-a urmărit investigarea sistemului de fortificare cu val şi şanţ, anterior edificiului ecleziastic. Cercetarea laturii sudice a bisericii şi deschiderea unui cavou în vederea realizării unei analize şi studiu antropologic asupra osemintelor descoperite. Nu în ultimul rând, delimitarea incintei de piatră pe latura sudică a platoului.
Rezultatele şi interpretarea lor: Au fost trasate patru secţiuni, una la vest de incinta bisericii şi trei pe latura sudică a bisericii gotice, în suprafaţă de 80,75 m2: zidul de incintă şi primul şanţ al fortificaţiei de pământ, latura sudică a bisericii şi a incintei. Cercetările de până acum ne-au relevat faptul că în spaţiul ocupat de biserică şi fortificaţia de pământ (latura sudică) s-a întemeiat o adevărată aşezare, a cărei perioadă de vieţuire se întinde pe parcusul a aproape jumătate de secol. Un indiciu al distrugerii violente şi părăsirii acestui punct de graniţă spre finele secolului al XVI-lea este sugerat de nivelele de arsură şi chirpic descoperite pe întreaga suprafaţă cercetată. Instalarea după 1552, a unei garnizoane la Tauţ este confirmată atât de sursele scrise cât şi de descoperirile arheologice acum. Comunitatea locală care a vieţuit aici de mai bine de patru secole, datorită vitregiilor vremi a fost probabil decimată sau izgonită după anul mai sus menţionat. Ceea ce a mai rămas din Tauţul (Feltót) medieval a fost distrus şi părăsit cel mai probabil, iar o dată cu aceasta şi lăcaşul de cult. În contextul geo-politic al vremii, Tauţul (Totinc forma turcească) ocupa se pare un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Otoman faţă de Principatul Transilvan vasal.
Materialul arheologic descoperit cuprinde, în primul rând cultură materială corespunzătoare nivelului de locuire din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Acesta constă din ceramică (veselă, cahle), piese de fier, bronz, sticlă, monete, arme etc.
Din faza de funcţionare a edificiului ecleziastic s-au recuperat mai ales componente arhitectonice (un fragment din ancadramentul de fereastră descoperit în campania 2006, un alt fragment de ancadrament, fragmente de ogive etc.), material de construcţie (cărămizi). Din inventarul funerar al unor morminte s-au mai recuperat elemente de cultură materială (accesorii vestimentare, podoabe, fragmente ceramice).

top

Şantierul arheologic
ŞANŢUL-MARE (Pecica)

01 iulie – 09 august
Colectiv: George Pascu Hurezan – responsabil ştiinţific (Complexul Muzeal Arad), Florin Draşovean, Alexandru Szentmiklosi (Muzeul Banatului Timişoara), John M. O’Shea, Sarah Sherwood (Universitatea din Michigan, SUA), Alex W. Barker (Universitatea din Missouri, SUA).
Obiectivele cercetării: adâncirea săpăturii până la steril în suprafeţele excavate în campania precedentă; continuarea sondării vecinătăţilor sitului prin carote, identificarea unor structuri de locuinţe din perioada Bronzului Mijlociu
Rezultatele şi interpretarea lor: a continuat adâncirea săpăturii în blocul de referinţă (10 x 10 m), în vederea identificării complexelor databile în bronzul mijlociu şi timpuriu.

top

Diagnostic arheologic
SNTGN Transgaz SA, racord Sântana

16 – 18 aprilie
Colectiv: Peter Hügel, George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Victor Sava, Adelina Stoenescu (Complexul Muzeal Arad)

top

Expoziţia
DACII PE VALEA MUREŞULUI

Muzeul Oraşului Lipova
16 mai – 10 iunie 2009

În cadrul Nopţii Muzeelor, la Muzeul oraşului Lipova a fost vernisată expoziţia dedicată civilizaţiei dacice pe Valea Mureşului. Expoziţia cuprinde exponate descoperite de-a lungul timpului în cadrul cercetărilor arheologice desfăşurate în cele mai importante situri de pe valea Mureşului: Cladova – în interiorul fortificaţiei de pe „Dealul Carierei”, Vărădia de Mureş – la punctul „Cetate”, Săvârşin – aşezarea fortificată pe dealul „Cetăţuia”.

top