Şantierul arheologic
PARCUL COPIILOR (Arad)

25 februarie – 03 martie
Colectiv: George Pascu Hurezan – responsabil, Victor Sava, Florin Mărginean (Complexul Muzeal Arad)
În urma executării unor lucrări pentru amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii în gropile escavate pentru montarea unor stâlpi au fost descoperite mai multe oase umane, precum şi mai multe fragmente ceramice şi de chirpic, databile în prima epocă a fierului.
Obiectivele cercetării: recuperarea materialului arheologic, identificarea şi înregistrarea contextelor arheologice afectate de gropile pentru fundaţii, înregistrarea şi recuperarea descoperirilor funerare
Rezultate: Cercetarea a avut în vedere recuperarea tuturor informaţiilor şi contextelor arheologice identificate aici în urma efectuării lucrărilor de amenajare a spaţiului de joacă pentru copii. Din nivelul corespunzător primei epoci a fierului au fost recuperate mai multe fragmente ceramice, greutăţi de război fragmentare şi chirpic. În gropile pentru stâlpi de pe latura nordică, colţul de NE, latura estică şi colţul de SE au fost descoperite patru morminte.
Mediatizarea în presa locală a avut drept scop conştientizarea opiniei publice locale, în vederea respectării legislaţiei şi a protejării zonelor cu patrimoniu arheologic cunoscut sau reperat accidental.

top

Tronsonul de drum expres
ARAD – IERMATA NEAGRĂ (Drumul expres Arad – Oradea)

27 martie – 12 decembrie
Colectiv: Peter Hügel George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Victor Sava, Adelina Stoenescu (Complexul Muzeal Arad)

top

Şantierul arheologic
PEŞTERA SINESIE (sat Căprioara, comuna Săvârşin)

07 – 11 aprilie
Colectiv de cercetare: George Pascu Hurezan – responsabil, Victor Sava, Florin Mărginean (Complexul Muzeal Arad)
Peştera se situează în Munţii Poiana Ruscă, carstul Căprioara. Galeria principală se desfăşoară pe malul stâng al Mureşului, mai exact pe bazinul Văii Căpriorişca. În interiorul „Peşterii Sinesie” au fost semnalate descoperirea a câtorva fragmente ceramice, ce se datează în prima epocă a fierului, fără a exista alte precizări.
Obiectivele cercetării: recuperarea materialului arheologic, identificarea şi înregistrarea contextelor arheologice afectate de amenajări, în special instalarea porţii, înregistrarea şi recuperarea descoperirilor.
Rezultate: Cercetarea de faţă a avut în vedere recuperarea tuturor informaţiilor şi contextelor arheologice identificate, în urma efectuării lucrărilor de amenajare a peşterii. Singurele descoperiri, efectuate prin sondaj arheologic, sunt ilustrate prin trei fragmente ceramice, databile în prima epocă a fierului. Au fost recuperate alte fragmente ceramice, databile în epoca modernă, în urma unei cercetări de suprafaţă, efectuată în jurul peşterii.

top

Tronsonul de autostradă
ARAD – NĂDLAC

20 – 27 mai
Colectiv: Peter Hügel, George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Victor Sava, Adelina Stoenescu (Complexul Muzeal Arad)

top

Sondaj arheologic
BISERICA REFORMATĂ (Iermata Neagră)

03 – 12 iunie 2007
Colectiv: George Pascu Hurezan – responsabil, Florin Mărginean, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Tamás Emődi (Eparhia Reformată Piatra Craiului)
Actuala biserică reformată a rezultat dintr-un edificiu medieval, transformat în etape succesive, până în secolul al XIX-lea. Cele mai multe informaţii despre edificiu şi intrevenţiile de refacere şi prelungire a acestuia ne parvin după secolul al XVIII-lea. Cele mai importante elemente păstrate din edificiul medieval sunt frescele, redescoperite în anul 2000 pe peretele sudic al bisericii. În jurul bisericii medievale a funcţionat un cimitir, în săpătură fiind descoperite trei morminte.
Rezultatele cercetărilor: cele două sondaje arheologice efectuate au avut scopul de a surprinde planimetria primei biserici suprapuse de cea actuală şi cezurile dintre acestea. Astfel, pe latura nordică a fost surprinsă cezura dintre prima biserică şi prelungirea vestică a acesteia, care a suprapus colţul de nord-vest al bisericii romanice, la care s-a adosat ulterior un contrafort oblic de cărămidă. Sondajul de pe latura sudică a surprins fundaţia de cărămidă a primei bisericii cu un contrafort de cărămidă dispus perpendicular, probabil pe umărul de sud-est al acesteia, precum şi cezura dată de prelungirea estică a vechii biserici.

top

Şantierul arheologic
ŞANŢUL-MARE (Pecica)

13 iunie – 05 august
Colectiv: George Pascu Hurezan – responsabil ştiinţific (Complexul Muzeal Arad), Florin Draşovean, Alexandru Szentmiklosi (Muzeul Banatului Timişoara), John M. O’Shea, Sarah Sherwood (Universitatea din Michigan, SUA), Alex W. Barker (Universitatea din Missouri, SUA).
Obiectivele cercetării: adâncirea săpăturii până la steril în suprafeţele excavate în campania precedentă; continuarea sondării vecinătăţilor sitului prin carote, identificarea unor structuri de locuinţe din perioada Bronzului Mijlociu
Rezultatele şi interpretarea lor: S-a continuat adâncirea pe aceeaşi suprafaţă (10 x 10 m) şi s-a ajuns până pe nivelul Bronzului Mijlociu.

top

Şantierul arheologic
MĂNĂSTIREA BIZERE (comuna Frumuşeni)

08 iulie – 08 septembrie
Colectiv: Adrian Andrei Rusu – responsabil ştiinţific (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj), Florin Mărginean (Complexul Muzeal Arad), Ileana Burnichioiu (Universitatea Alba Iulia)

Obiectivele cercetării: delimitarea perimetrului sitului şi a necropolei; continuarea cercetărilor în zona palatului abaţial pe laturile vestice, nordice şi estice, delimitate de şanţul şi palisada identificate în campaniile anterioare, clarificarea planimetriei la clădirea identificată la vest de turnul-fântână şi a spaţiului de la est de refectoriu.
Rezultatele şi interpretarea lor: Au fost trasate 23 secţiuni, fiind investigate zona de la sud de turnul-fântână, spaţiul aflat la nord şi vest de clădirea identificată palat abaţial, latura nordică a clădirii identificate la vest de turnul-fântână, spaţiului de la est de refectoriu, suprafaţa totală investigată fiind de 350 m2. Principalele descoperiri constau din amprenta unei bărci (lotcă), datată în secolul al XII-lea; fragmente arhitectonice (capiteluri, imposte, colonete, componente de paviment), la care se adaugă ceramică fină şi uzuală, sticlărie, podoabe, piese de metal şi monete.

top

FESTIVALUL DE MUZICĂ VECHE PRIN CETĂŢILE ARADULUI
Ediţia a V-a

10 august
MĂNĂSTIREA BIZERE (Frumuşeni)


CETATEA ŞOIMOŞ

top

Şantierul arheologic
CETĂŢUIE (Săvârşin)

24 august – 04 octombrie
Colectiv: Peter Hügel – responsabil, George Pascu Hurezan, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Valeriu Sîrbu – responsabil de sector-epoca dacică (Muzeul Brăilei), Cristina Bodo (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva).
Obiectivele cercetării: continuarea cercetării Platoului, puternic afectat de instalarea unor antene de telefonie mobilă, depistarea unor noi zone de interes arheologic şi obţinerea unor date stratigrafice suplimentare privitoare la evoluţia comunităţilor umane de pe dealul Cetăţuia.
Rezultate: Au fost cercetate: acropola, partea centrală şi extremităţile estice şi vestice, prima terasă sudică şi prima terasă estică a aşezării dacice. Urmele de habitat descoperite se încadrează în perioada epocii cuprului şi faza clasică a civilizaţiei dacice (sec. I a. Chr. – I p. Chr.). Dintre rezultatele acestei campanii ce trebuie evidenţiate menţionăm atât vestigiile Coţofeni şi dacice de pe Platou, rămase in situ ori împinse spre pante, cât şi identificarea unei noi terase locuite pe partea sudică a dealului. Pe baza materialului arheologic se poate afirma că locuirea Coţofeni de aici se datează în faza a III-a de evoluţie a acestei culturi. Numeroasele elemente Kostolac prezente, între care amintim căniţele cu corpul globular şi toartă supraînălţată, ornamentate cu împunsături successive de forma unor triunghiuri răsturnate, sau prezenţa străchinilor scunde, ornamentate cu şiruri de impresiuni, reprezintă elemente clare de datare. Vestigiile de epocă dacică se încadrează, atât în ceea ce priveşte complexele, cât şi materialele, în tipurile cunoscute pentru acest sit. Este, totuşi, de semnalat numărul mai mare de piese din metal, îndeosebi scoabe şi cuţite. Cronologic, vestigiile de epocă dacică, atât de pe Platou, cât şi pe terasa Sud, se încadrează în sec. I a. Chr.-I p. Chr.

top

Cercetare magnetometrică
CETATEA VECHE (Sântana)

02 – 06 septembrie 2008
Colectiv: dr. Peter Hügel, Victor Sava (Complexul Muzeal Arad), Florin Gogâltan (Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca), Baoqūan Song (Ruhr-Universität Bochum, Germania), Dorel Micle (Universitatea de Vest Timişoara).
La circa 4 km sud de oraşul Sântana, în apropierea fostei halte CFR „Cetatea Veche”, este situată cetatea de pământ hallstattiană. Suprafaţa fortificaţiei, de formă aproximativ ovală, depăşeşte 78 ha.
Cercetările efectuate în 1963 au stabilit existenţa unei necropole ce aparţine primei părţi a epocii cuprului (cultura Tiszapolgár, cca. 4000 î.Hr.), unei aşezări datate la sfârşitul epocii bronzului (cca. 1200 î.Hr.) şi a fortificaţiei, ridicate la începutul primei epoci a fierului, fiind unul dintre cele mai mari complexe fortificate din această parte a Europei.
Rezultatele cercetării: având în vedere importanţa majoră a acestei fortificaţii pentru cunoaşterea epocii fierului de pe teritoriul Transilvaniei, au fost demarate prospecţii magnetometrice, necesare în vederea unei viitoare săpături. Cercetarea magnetometrică de la Sântana a permis identificarea unor structuri preistorice, cum ar fi primele două valuri, şanţuri şi palisade (structura defensivă a fortificaţiei), un drum situat în interiorul fortificaţiei şi numeroase construcţii din lemn.

top

Rezervaţia arheologică
MANASTIREA BIZERE
Situl arheologic de la Frumuşeni

07 septembrie
Având în vedere potenţialul arheologic, dar şi turistic al zonei, Consiliul Judeţean Arad, Primăria Comunei Frumuşeni şi Complexul Muzeal Arad au demarat proiectul de transformare a sitului în rezervaţia arheologică – proiect în valoare de 40.000 RON, susţinut financiar de Consiliul Judeţean Arad.
Inaugurarea oficială a REZERVAŢIEI ARHEOLOGICE „MĂNĂSTIREA BIZERE” FRUMUŞENI a avut loc în prezenţa autorităţilor locale, specialiştilor, mass-mediei şi a publicului.

top