ISTORIE

 

Un prim segment al expoziției de istorie este dedicat secolelor XIV - XVII, o perioada framântata, pe parcursul careia partile aradene s-au aflat succesiv în stapânirea regatului maghiar, a principatului autonom al Transilvaniei (1541-1552, 1595-1599, 1601-1615), a Înaltei Porti otomane (1552- 1595, 1615-1687), a voievodului român Mihai Viteazul (1599-1601) pentru a fi, în cele din urma, cucerite de catre trupele habsburgice (1687). Sunt evocate principalele evenimente politice ale perioadei cu ajutorul a numeroase harti murale, stampe, documente, machete si piese originale (arme, armuri, truse de parada). Intrarea în prima sala de epoca moderna este marcata de portretele lui Horia, Closca si Crisan, conducatorii celei mai mari rascoale populare (1784) din secolul european al luminilor. Documentele expuse circumscriu aria de raspândire a rascoalei pe valea inferioara a Muresului si a Crisului Alb. Alaturat, sunt etalate numeroase piese mestesugaresti, documente si planuri care dau masura dezvoltarii economice a zonei. Steagul, stema, cornul de vânatoare si diploma de oras liber regesc (1834) marcheaza eliberarea orasului de aservirea medievala. Principalul punct de atractie din cadrul segmentului de expozitie dedicat istoriei moderne îl constituie piesele legate de Revolutia europeana de la 1848/49. Este vorba, în primul rând, de obiectele personale ale celor 13 generali din statul major al armatei revolutionare maghiare care au fost executati sub zidurile cetatii Aradului în 6 octombrie 1849. Un abundent material complementar contextualizeaza evenimentele desfasurate în zona aradeana. Doua momente politice de importanta majora pentru istoria poporului român - unirea principatelor române Moldova si Tara Româneasa (1859) si cucerirea independentei (1877) - sunt ilustrate sugestiv prin harti, documente, fotografii si arme. Avântul dezvoltarii economice, emulatia miscarii culturale si politice locale din a doua jumatate a secolului XIX pot fi intuite cu ajutorul numeroaselor fotografii de epoca, documente si obiecte tridimensionale expuse în culoarul de acces spre sala Memorandului. Sala Memorandului cuprinde fotografii si documente care evoca protestul politic al românilor la curtea de la Viena (1892) cu privire la drepturile lor nationale. În continuare, ampla prezentare a primului razboi mondial, împreuna cu miscarea voluntarilor si a emigratiei române au darul sa pregateasca vizitatorul pentru întelegerea procesului istoric al prabusirii imperiilor tarist si austro-ungar. Sala Unirii ilustreaza desavârsirea procesului de constituire a statului national român, subliniind rolul marcant al Aradului în cursul lunii noiembrie 1918 pentru organizarea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Steaguri, arme, decoratii, acte oficiale ale Garzilor si Consiliilor nationale române din aceasta perioada ofera o imagine sugestiva asupra mecanismului realizarii Marii Uniri. Expoziţia ”Tezaur 1848/49. Repere din Colecția de relicve a muzeului arădean” După un lung proces de conservare şi cercetare, Colecţia de relicve a muzeului arădean, a fost prezentată publicului, prin intermediul unor expoziţii de mare anvergură, vernisate în Ungaria, la Szeged, Budapesta, Pécs, Gyula, respectiv în România, la Arad și Timișoara. Cu prilejul celei de-a 125-a aniversări a Statuii Libertăţii, Complexul Muzeal Arad a deschis pentru publicul arădean, o remarcabilă expoziţie, care reuneşte cele mai valoroase obiecte de patrimoniu ale colecţiei, în jurul cărora s-a constituit muzeul, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Expoziţia ”Arad – decembrie 1989” este dedicată arădenilor aflați în centrul evenimentelor din decembrie 1989 din Arad. Colajul ”orele Aradului”, prezintă cronologic, evenimentele de la Arad, din două perspective: cea a a fotografului-documentarist al Securității și respectiv, a fotografului-documentarist al muzeului. Colajul de fotografie-document, însumând peste 60 de fotografii din perioada 21-22 decembrie, reprezintă coloana vertebrală a întregii expoziții, structura pe care aceasta a fost modelată.